moni_mony58: buna frumosule:*
timbito: cine esti?
moni_mony58: sunt o ft... monica..:D
moni_mony58: tu?
timbito: ultima oara eram un baiat...care monica? :-?
moni_mony58: pai:"> .. nu cred k ma cunosti
timbito: interesant...inseamna ca tu ar trebui sa ma sti de undeva
moni_mony58: esti la lva ,nu??:P
timbito: mhm
moni_mony58: asta ar trb sa fie un da?:D
timbito: probabil....
moni_mony58: pai te am vz zilele trc in fata la lvA:D:D .. si mi ai placut si am facut rost de idul tau:">
timbito: al dracu treaba...cate fete am vazut eu pe strada si n-am facut rost de id-u nici uneia
moni_mony58: pai cunosc lume din lva
moni_mony58: :p
moni_mony58: de asta am si venit zielle trc
moni_mony58: pe acoo:D
moni_mony58: acolo*
timbito: da tu unde esti?
moni_mony58: la cuza
moni_mony58: :p
timbito: si...ce ti-a placut la mine?
timbito: am niste ochi f interesanti :))
moni_mony58: sa stii
moni_mony58: chiar ai:D
moni_mony58: :">
timbito: isi tot schimba culoarea :-?
timbito: cum erau atunci?
moni_mony58: ha ha era o farsa=))... vroiam sa ti zic k ai castigat titlul de cel mai prost copil al anului:)).. si un premiu in valoare de 1 leu:)))
(ID-ul meu e înlocuit cu "timbito" pentru că n-am chef să-mi dea add toţi cocalarii, piţipoancele şi multe alte specimene care s-au gândit că ar fi amuzant să mă aibă-n listă)

Sper că aţi avut răbdare să citiţi ce scrie mai sus. Respectiva duduie (cred) mi-a dat add. Mi-a spus "frumos". Flatant. Apoi am aflat că... e o fată! Nici prin cap nu mi-a trecut. Cică o cheamă Monica. Să zicem. Dup-aia, na, belea! I-a plăcut cum arăt. Mai ales ochii. Da. Ochii îţi captează imediat atenţia de la câţiva metri, cand eşti în trecere. Da, poate e verişoara de gradu douăş' unu a lu' Superman. Printr-un efort demn de CIA, mi-a făcut rost de ID. Da' dacă i-au plăcut ochii, ce culoare erau? Ceasu' rău, pisica neagră... l-am (am) prins(o). Ca recompensă că m-am prins mi-a promis un leu şi un prestigios titlu. Deci, această persoană, evident cu un intelect... pfoai, Doamne. Aproape pozitiv. Deci această persoană inteligentă mi-a comunicat că-s prost. O fi. Evident, cu respectiva nici nu mă compar.

P.S. Pentru toţi inteligenţii care fac glume de astea: vă mulţumesc că îmi daţi despre ce să scriu pe blog şi )/%%¤¤%¤&%¤#¤&&)(/)/)()((/%%&/&%(/(/%&¤¤#&%.

Bine, bine, recunosc! Azi am făcut un lucru de neimaginat. Nici nu pot vorbi despre asta. Am... am mers cu autobuzu fără bilet. Groaznic! Acum serios, în Galaţi, dacă întâlneşti 10 controlori la suta de călătorii e mult. Eu am avut ghinionu' azi. Mă duceam acasă şi n-am avut de unde să iau bilet. Am zis că merită riscu'. Aşa că am urcat în autobuz. Totu părea normal până când un domn cu ecuson de Transurb vine clătinându-se pe culoar. Voi face o descriere succintă: era înnalt, cu păru oarecum creţ (deşi avea două fire pe trei rânduri în cap), roşu la faţă şi nu se prea putea ţine pe picioare. Pe scurt arăta praspăt venit de la birt. Dar cine suntem nou să judecăm? Se dă jos de pe scaun...controlează tăcut bilete/abonamente. Eu îmi pregăteam numărul cu "Ştiţi, mi-am uitat biletu/abonamentu'..." Tocmai când mă prefăceam că scotocesc după bilet, controloru' trece pe lângă mine şi nici măcar nu mă bagă-n seamă. Ba mai mult, era să dea peste mine. Practic, nu existam pentru el. Mă gândesc eu "Bă, poate mă întreabă de sănătate când se întoarce". Nimic. Apoi, am făcut ceva ce cam regret. Am coborât la următoarea staţie sub gândul "Hai să nu-mi forţez norocu'." Apoi m-am gândit... tot coboram aici dacă îmi cerea biletu'/abonamentu. Ce rost a mai avut norocu, atunci? Oricum, am avut o zi inteligentă.

Sistemul românesc de educație este deseori intens criticat de... cam toată lumea. Recunosc, și eu cred că sistemul de învățământ este cam... prost făcut, dar o să vorbesc cu altă ocazie despre asta. Acuma vreau să dau un exemplu de caz în care nu poți să nu ai dubii față de acest sistem. Azi, un băiat, a amenințat cu convingere: "Îl împușc în fund!" Da... n-am ce zice. Dacă băiatu' a luat o decizie, nu poți să-i schimbi hotărârea. Un singur lucru, mă îndoiesc că respectivul "de împușcat" este o oală. Sau un butoi. Sau chiar un pahar. Nu. Altfel, cel care amenință e și mai tra-la-la pentru că amenință obiecte. Să revenim. Partea anatomică a omului se numește, în argou, CUR. Nu mă credeți, verificați în DEX. FUND este fundul de la oala cu borș de perjă, fundul de la paharul de țuică, fundul de la butoiul cu vin sau de la sacul cu nuci. Din păcate, lucrurile astea nu se prea învață la ora de Limba și Literatura Română. Of, și educația asta.

Într-o lume în care inteligența dă pe-afara, ai putea fi îndreptățit să crezi că lumea chiar ȘTIE la ce folosesc trecerile de pietoni. Doo don'șoare proaspăt ieșite de pe băncile școlii generale, au crezut că se trece strada între două treceri de pietoni și nu pe una dintre ele. Așa că așteptau frumos cu un picior pe șosea și unu' pe trotuar. Nu că asta ar fi cea mai nașpa problemă, dar domn binevoitor s-a gândit așa: "Lasă-le săracele, că nu știu ce-i aia (trecere). Mai bine le las." De precizat că respectivul avea număr de Bulgaria (era bulgar ca subsemnatul nepalez, da nu asta ne importă). În consecință, tânărul domn oprește bruscs în mijlocu' drumului, să le lase pe don'șoare să traversează. La claxonul mașinii din spate, EL scoate mâna pe geam, extinde degetul... care deget? Nu, e vorba de ăla arătător. Și începe să-l ducă dintr-o parte în alta, asemenea unei învățătoare care face observație unui plod... pardon, copilaș care a făcut o prostiuță. Eu? Eu îmi fac cruce cu limba și merg mai departe. Omu' ăla nu s-a gândit că poate don'șoarele vroiau să se sinucidă și așteptau și ele vre-un Mertzan sau ceva (doar nu era sa fie călcate de orice mașină)? Doamne, ce societate e asta în care nu poți să te sinucizi?

Din cele mai vechi timpuri oamenii au avut foarte multe fetish-uri... nu intru în detalii acuma, știți la ce mă refer. Toți le avem, dar nimeni nu recunoaște. Și nu, n-o să dau un exemplu și să recunosc eu. Oricum anumiți oameni și-au dat seama de aceste fetish-uri, așa că au început să facă diferite obiecte, aparate etc. cu care să ne putem satisface fetish-urile pe care "nu le avem". Au apărut categorii gen "Adulti (xxx)" sau "Pentru adulti" pe site-uri de licitații online. Acolo lumea pune chestii SH sau artizanale, care servesc scopului descris mai sus. De exemplu, cineva și-a imaginat următoarea conversație:
El: "Ce sexy ești iubito!"
Ea: "Ia-mă acum!"
El: "Știi ce m-ar excita grozav?"
Ea: "Zi, iubitule, orice!"
El: "Dacă... dacă ai ține în mână o reclamă cu leduri! Ar fi incredibil de sexy!"
Eu aș merge mai departe... cine n-ar fi excitat de o tipă cu... un pix cu gel! Asta ar fi prea tare!

Multă lume spune că noi deținem cele mai... dezvoltate înjurături. Ce-i drept, cam așa e. Nu sună bine în engleză sau germană sau chiar franceză când spui cuiva "*%* *^&% **&" sau îi propui să meargă "&^ (&%@$ )&%$@" sau chiar să "*%$ *^&% &^%$". Nu. Desigur, există n variații ale acestor "vorbe". Ultima am auzit-o de curând, pe stradă (scuzați... prietenul meu a auzit-o). Aceasta sună cam așa: "Mă-ta-i mă-ta!" Corect! Mă-sa-i mă-sa, deci, nu poate fi altcineva decât... ați ghicit: mă-sa. Dar, dacă mă-sa-i mă-sa, vine întrebarea: "Cine-i tas-su?" După cercetări îndelungate și studiul arborelui genealogic, plus și mai multe cugetări, vom ajunge inevitabil la concluzia că: tas-su-i tas-su. Phiu... hai să mai luăm o pauză de la atâta gândit că deja miroase-a ars.

Mi-am dat seama că lumea nu prea vrea de toate. Dacă tata are bani, la ce dracu-ți mai trebuie școală. În mod ciudat, viceversa nu există. De aici deducem că școala nu e necesar obligatorie, însă banii... Desigur, nu mă refer la școală, adică vreo 5 masterate și 3 doctorate. Nu... doar strictul necesar încât să putem cere o bere la magazinul din colț și să o înjurăm corect pe vânzătoare când refuză să ne vândă și a 12-a sticlă. Astfel, prietenul unui tânăr posesor al unui "scooter", după ce studiază cu atenție respectivul vehicul, observă perspicace: "Ce gazuri îi dă." Ce să zic, adevăru-i că respectivul "scooter" cam scotea un miros neplăcut, dar lucrul care chiar îți stă în nas e exprimarea. Cum adică "Ce gazuri îi dă."? Da așa se zice? Nu se cade. Părerea mea e că un "Ce gazuri emite.", ar fi fost mai potrivit. Ei, da. Nu-i așa că sună mai bine? Sună... românește. Trebuie propusă de urgență Academiei Române.

Toamnă, o plimbare liniștită pe faleza superioară din Galați... ce poate fi mai frumos? Ai tot ce-ți trebuie înafară de un lucru. Puteți să ghiciți care-i ăla? Hai că-i simplu. Bine, vă spun eu: o partidă de "sex oral reciproc". Vedeți? Știați voi că vă lipsește ceva dar nu știați ce. Din fericire, un domn (presupun) a luat problema-n mână și cu o extraordinară prezență de spirit a făcut următorul anunț: "OFER SEX ORAL RECIPROC PREFER TINERE SUPLE SERV. IREPROȘABIL". Boooon, am rezolvat-o și cu asta. Dar stai... cum accesezi serviciile. Stai cinci minute și studiezi banca: pe sus, pe jos, printre, poate, poate dai de vre-un număr de telefon, un ID gen "bossul_tare" sau "bazatul_din_39"... nimic. Oricum, hai ca mai există amprente, poate respectivul a scuipat pe jos de la efortul de a concepe si scrie anunțul, îl mai găsești după ADN. Da ce te faci dacă nu ești o tânără suplă?! Dacă ești o tânără mai... bine făcută sau, mai rău, un tânăr? Cum o să mai ai acces la singurul lucru care-ți lipsește în viață? Nicio grijă. Sunt sigur că domul, deși va cam strâmba din nas, o să fie mai mult decât dornic să vă stea la dispoziție. Așa... un gentleman pân' la capăt.

Pur și simplu depășit se inteligența ce ne-nconjoară, ce mă gândii eu? Ia să-mi fac, nene și eu blog. Ce aia-a mă-sii, să intru și io-n rând cu lumea bună. Zis și făcut. Iau io mouse-ul in mână, tastatura in cealaltă și încep să bat în dânsa numele blogului, sugestiv numit cum se vede mai sus. Știu ce o să ziceți: prea multă "inteligență"... asta e, ce să-i faci? Pe lume parcă-s prea multe de toate... prea multe mașini, prea multă poluare, prea multe cupluri, prea multe despărțiri, prea multe prejudecăți, prea mulți oameni chiar... Ce să mai, dăm pe-afară. Și cum media IQ-ului crește și ea vertiginos înspre 0, nu putem să nu ne întrebăm: "De ce nu și prea multă inteligență?" Niciun motiv. Doar că puțini au tupeul s-o recunoască. Astfel încât (și aici am un acces de modestie) am crezut de cuviință să-i fac pe ăștia puțini... ceva mai mulți. Cred ca am zis ce aveam de zis, și acuma, o dată cu inspirația care pleacă, sfârșitul vine. Deci, sper să se va alege ceva (cu puțin noroc, ceva bun) de blogu ăsta pentru că atunci când inteligența dă pe-afară, tot ce ne rămâne e râsul.